Ungaria preia președinția Consiliului Uniunii Europene

Getting your Trinity Audio player ready...

Ungaria a preluat luni conducerea rotativă a Consiliului Uniunii Europene, succedând Belgiei pentru o perioadă de șase luni. Premierul Viktor Orban a promis că Ungaria va acționa cu „imparțialitate” pentru a disipa temerile existente la Bruxelles, informează AFP.

În contextul deriva antidemocratice și a legăturilor strânse cu Kremlinul în ciuda ofensivei ruse din Ucraina, președinția ungară stârnește neliniște în Parlamentul European și în rândul mai multor state membre. Aceste preocupări sunt amplificate de ascensiunea extremismului de dreapta în Europa, ilustrată recent de rezultatele alegerilor legislative din Franța.

Guvernul de la Budapesta a declarat că este pregătit să își asume „obligațiile și responsabilitățile” președinției, care va dura până în decembrie. „Vom acționa ca un mediator imparțial, în deplină loialitate cu toate statele membre”, a afirmat ministrul afacerilor europene, Janos Boka. Totodată, Ungaria intenționează să utilizeze această ocazie pentru a-și prezenta „viziunea asupra Europei”.

Pe teme sensibile precum statul de drept, imigrația sau conflictul din Ucraina, Ungaria își va exprima punctele de vedere distincte, ceea ce a dus în trecut la conflicte repetate cu partenerii săi și la înghețarea a miliarde de euro din fondurile europene.

În 2011, după ultima sa președinție a Consiliului UE, Viktor Orban a caracterizat relația cu Parlamentul European drept una conflictuală. De data aceasta, premierul maghiar pare și mai combativ, criticând „elita tehnocrată” de la Bruxelles și impunând vetouri pentru a bloca ajutorul militar pentru Kiev.

Orban a promis să „ocupe Bruxellesul” la finalul alegerilor europene considerate „istorice”, însă avansul extremei drepte nu a fost atât de semnificativ cum se aștepta. În plus, în ciuda opoziției sale, liderii europeni au decis să o numească din nou pe Ursula von der Leyen în funcția de președinte al Comisiei Europene, iar vizita sa planificată la Budapesta a fost amânată pe termen nelimitat.

În Parlamentul European, influența lui Orban rămâne limitată, pierzând deputați și cu partidul său, Fidesz, neafiliat. Cu toate acestea, negocierile cu alte partide din Europa Centrală sunt în desfășurare.

Duminică, la Viena, Orban și-a anunțat intenția de a forma un grup de „Patrioți pentru Europa” împreună cu liderul partidului naționalist austriac FPO, Herbert Kickl, și fostul premier ceh eurosceptic Andrej Babis. Pentru a forma o facțiune cu drepturi depline, este necesar sprijinul altor patru țări.

Ungaria a stabilit șapte priorități pentru președinția sa, inclusiv consolidarea „competitivității economice” a UE, combaterea „imigrației ilegale” și apropierea țărilor din Balcanii de Vest de aderarea la Uniune.

Deși Budapesta anunță „o președinție activă”, experții nu se așteaptă la un program foarte încărcat, având în vedere că noua Comisie trebuie să își stabilească noi repere. Viktor Orban va încerca probabil să obstrucționeze dosarele și să relaxeze restricțiile privind statul de drept pentru a recupera fondurile europene, dar „marja lui de manevră este limitată”, consideră Daniel Hegedus de la German Marshall Fund.

Președinția rotativă permite controlul agendei reuniunilor celor 27 de state membre, dar nu conferă putere absolută. Belgia și instituțiile europene au luat măsuri pentru a securiza deciziile importante și a limita instabilitatea.

Un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei a fost aprobat, iar negocierile de aderare cu Ucraina au fost deschise oficial – două decizii pe care Viktor Orban le dezaprobă.

În ciuda puterii sale limitate, Ungaria nu va ezita să provoace „provocări pe partea comunicării”, anticipează Hegedus. Sloganul președinției – „Make Europe Great Again” – reluând mottoul fostului președinte american Donald Trump, sugerează o președinție tumultoasă.